De vorbă cu dr. Lidia Cremer

Interviu cu Lidia Cremer

De vorbă cu dr. Lidia Cremer

Am cunoscut-o în 2016, anul în care boala celiacă a apărut în viața mea. La aflarea veștii, dintr-o pură întamplare, Facebook a scos la iveală seminarul ,,Alimentație sănătoasă fără gluten” susținut de dr.Lidia Cremer. Speriată de ceea ce citisem pe internet, nu am stat pe gânduri și m-am înscris. Când am ajuns la sediul Via Naturalia, locul de desfășurare a cursului, sala era plină, iar eu o necunoscută printre ei. Pe toată durata acestuia, a fost un boom de informații, date elementare pentru o alimentație corectă, sănătoasă, fără gluten și fără contaminări. Recunosc, datele m-au compleșit atunci, dar mi-au fost și îmi sunt în continuare foarte utile. Dacă ești la început de drum și nu numai îți recomand să participi la cel puțin unul dintre seminariile susținute de ea.

Pe lângă aportul adus comunității celiacilor de către dr. Lidia Cremer prin seminarii, există și alte evenimente și nu numai în care aceasta se implică constant.

Pentru că a fost și este mereu alături de celiaci cred că e timpul să o cunoașteți, în cazul în care nu ați făcut-o deja.

Dr. Lidia Cremer a acceptat propunerea de a răspunde câtorva întrebări, care au ca scop trasarea unor direcții pentru alegerea restaurantelor, vacanțelor, chiar dacă în momentul de față nu este încă posibil. Pe lângă asta poți afla detalii despre cum a aflat și cum s-a simțit când a aflat diagnosticul.

Dacă unii în prezent ne scanează pentru a ne lua temperatura, noi am scanat cu raze X experiența acumulată de către aceasta în decursul anilor.

Lidia Cremer

Competențe și responsabilități științifice/profesionale:

  • Domenii de competență în cercetarea medicală: imunologie, imunochimie, biologie moleculară;
  • Activități specifice de cercetare și management, Resposabil/Director proiecte de cercetare naționale/internaționale, Expert în proiecte cu fonduri europene;
  • Autor/coautor articole de specialitate publicate în reviste științifice; co-inventator brevete de invenție.

 Apartenența la societăți profesionale: Membră a Societății de Imunologie din România

Experiența în consiliere medicală și nutrițională pentru intoleranțe/alergii alimentare:

  • consiliere pacienți diagnosticați cu boală celiacă, diverse intoleranțe sau alergii alimentare (direct sau online);
  • voluntar APAA pentru celiachie;
  • colaborator al Centrului de excelență în nutriție Body Engineering;
  • lector și organizator seminarii de nutriție cu tematici legate de boală celiacă, dieta fără gluten, alimentația cu aport optim de antioxidanți și alte evenimente corelate (București, Cluj, Iași, Brașov, Constanța, Timișoara)
  • invitat la emisiuni TV cu profil medical, interviuri pentru emisiuni radiofonice și în presa scrisă/online;
  • invitat la expoziția Nutraceutica – prezentări legate de intoleranțe alimentare, dieta fără gluten, suplimente alimentare.

“Dubla mea calitate, atat de specialist cu peste 32 ani experiență în cercetarea medicală (imunologie) într-un institut cu tradiție în medicina românească, cât și de pacient (diagnosticat de 23 ani cu boală celiacă), m-a determinat să mă implic activ în consilierea pacienților diagnosticați cu celiachie. Pentru acești pacienți, sfaturile celor care au o lungă experiență în dieta fără gluten și au reușit să obțină un echilibru stabil în viața fără gluten sunt foarte importante, iar când aceștia activează în domeniul medical apare un avantaj esențial.”

Iar acum partea mult așteptată, INTERVIUL 😊

Cuprins

1. Cum ați primit vestea diagnosticului de boală celiacă?

Coincidență sau nu, diagnosticul de boală celiacă l-am primit cu 23 ani în urmă în luna mai (luna bolii celiace). Datorită perseverenței în a obține un diagnostic pentru alterarea continuă a stării mele de sănătate, am făcut numeroase investigații (majoritatea stabilite de mine) și după doar 14 luni am avut norocul să întâlnesc un medic gastroenterolog competent care a avut „flerul” de a se gândi la BC. Apoi, colegii din laboratorul de imunologie în care lucram m-au susținut și astfel am reușit să procurăm un kit pentru determinarea Ac anti-endomisium (test ce nu exista încă în laboratoarele clinice). Cu ajutorul acestui kit am obținut primul rezultat serologic (la 2 luni de la începerea dietei fără gluten). Au urmat determinări periodice până la 9 luni de la diagnostic, moment cand titrul acestor anticorpi a intrat în limite normale. Cu restul de kit rămas, am mai făcut determinări și pentru alți pacienți, trimiși de același medic gastroenterolog.

2. Ce știați la momentul respectiv despre această afecțiune?

Recunosc că nu știam prea multe despre BC în acel moment, iar informațiile existente atunci erau destul de confuze. Insă, formația mea de cercetător științific în domeniul medical (cu experiența în imunologie) m-a ajutat enorm: nu am intrat în panică, am avut mereu încredere și gândire pozitivă și am început imediat documentarea de specialitate. Așa am reușit să manageriez din ce în ce mai bine această patologie cronică, diagnosticată după vârsta de 40 ani, în condițiile în care nici un medic nu putea face recomandări privind dieta fără gluten.

3. Cum a primit familia dvs. vestea?

Ca pe oricare diagnostic; nici ei nu știau atunci ce înseamnă BC. S-au bucurat ca s-a aflat cauza problemelor mele de sănătate. Au avut încredere în mine și în competența mea profesională. Am beneficiat permanent de înțelegere din partea familiei și suport privind modul de alimentație fără gluten.

4. Obișnuiti să mâncâți alimente preparate de alte persoane? De exemplu, rude care cunosc foarte bine restricțiile sau alte persoane celiace?

Nu mănânc niciodată din preparatele oferite de persoane care gătesc normal, cu gluten, chiar dacă au auzit de BC. Rudele și prietenii apropiați au aflat de la mine restricțiile alimentare în BC, au bunăvoința, dar nu pot asigura prepararea unor feluri de mâncare cu excluderea contaminării. In concluzie, în orice vizită sau la o masa ce are loc într-un restaurant normal, merg cu mâncarea preparată de acasa. Dar, accept să consum mâncare preparată de persoane celiace pe care le cunosc și sunt de încredere.

5. Vă mai amintiți cum a fost primul an fără gluten? Cum ați reușit să vă procurați alimente sigure? Persoanele celiace, inclusiv în momentul de față, consideră că este greu, presupun ca acum 23 de ani era și mai dificil.

Atunci nu existau în România alimente sigure. Nimic nu era marcat GF. Te descurcai cum puteai și erai pe cont propriu. Recunosc că mi-a fost greu și au existat contaminări în primii ani. Medicii nu-ți ofereau instrucțiuni privind dieta fără gluten. Nici acum (în 2020) pacienții celiaci nu primesc îndrumare de la dieteticieni specializați în această alimentație specială pentru ca aceștia nu există încă în România. De aceea este greu de învățat corect și complet dieta fără gluten, dar și cum se poate trăi în viața fără gluten, un alt mod de viață. Aceste tematici importante le abordez în cadrul unor seminarii pe care le organizez începând din 2015.

6. Pe ce criterii vă alegeți destinațiile de vacanță? Ce nu vă lipsește niciodată din bagaj?

Destinațiile de vacanță le selectez mai întâi pe baza interesului turistic și a preferințelor mele. Apoi, înainte de a face orice fel de rezervari, fac o cercetare aprofundată în ceea ce privește existența restaurantelor 100% fără gluten certificate din acel oraș/zonă. Doar dacă mă conving că am unde mânca prânzul în siguranța deplină, merg mai departe cu rezervările (avion, cazare doar în apartamente dotate cu bucătărie și supermarket în apropiere, rezervare de excursii locale, rezervare transport de la aeroport, Pass turistic).

Din bagajul meu nu lipsesc niciodată medicamentele (cele curente și cele pentru orice necesitate) și nici alimente sigure GF cumpărate în România (pâine, biscuiți, sărățele, ciocolată etc). In vacanță prefer să vizitez locuri turistice atractive decât să caut alimente GF. In plus, nu plec niciodata fără asigurare medicală pentru călătorie în străinătate. De fiecare dată când revin dintr-o astfel de vacanță, pregătesc și public recenzii ale locațiilor GF vizitate, însoțite de detalii și poze, astfel încât și alți celiaci să fie avizați și să aibă încredere să meargă acolo.

Un exemplu de cum îmi organizez vacanțele poate fi văzut în imaginea de mai jos. Sigur, datele au fost valabile la momentul la care am vizitat locul respectiv (Paris). Dar, după cum spuneam, cu un research amănunțit, toate pot fi puse la punct (mijloace de transport, orar de funcționare, meniuri oferite etc).

Organizare calatorie Paris fara gluten

7. Ce v-a determinat să începeți seminariile despre boala celiacă și nu numai?

Am început în ultima parte a anului 2014, după ce am participat la „Ziua fără gluten”. Sincer, acumulasem multe informații, urmăream activitatea celiacilor din România (asociații, pagini de socializare) și am simțit nevoia să mă implic, să ajut, împărtășind din experiența mea și din informațiile de profil, după sistematizarea lor și aducerea la nivelul de înțelegere a pacienților. Am devenit voluntar și consilier pentru boala celiacă la Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA). Au urmat cursuri de specializare (nutriție, formator), alături de sistematizarea multor informații rezultate din proiectele mele de cercetare. De importanța majoră pentru mine a fost începerea colaborării în 2015 cu Centrul de Excelență în Nutriție Body Engineering unde am beneficiat de încredere și interes pentru cunoștințele mele; acolo mi s-a oferit găzduire pentru primele evenimente, dar și o colaborare de lungă durată. Am început cu un seminar dedicat alimentației fără gluten, dar în decursul anilor ce au urmat am îmbogățit portofoliul cu alte seminarii, diverse evenimente și proiecte, toate fiind apreciate de participanți.

8. De unde a aparut ideea primei tabere fără gluten?

In 2016 știam deja că în multe țări europene care au asociații cu tradiție pentru pacienții celiaci, se organizează astfel de tabere. Și cum în acel an s-a deschis pe litoralul bulgăresc o locație 100% fără gluten, iar în România nu există nimic în acest sens, împreună cu colaboratoarea mea Roxana Bira (celiacă și ea) am avut curajul să organizăm prima tabără GF pentru celiacii din România și familiile lor. Desigur că nu a fost foarte ușor, dar am beneficiat de deschidere din partea locației (Gluten free Hotel Villa Andrea) și a unor firme partenere din România ce au contribuit la sposorizarea evenimentului. In Bulgaria am reușit să organizăm 2 ediții ale taberei GF (2017 și 2018), apoi această locație s-a închis.

9. Anul acesta ați dat start unui nou tip de eveniment “Gluten Free Brunch”. Cum v-ați simțit în singurul restaurant 100% gluten free din România?

„Gluten Free Brunch” este cel mai nou proiect al nostru. Ideea exista mai demult, dar în România nu funcționa un restaurant 100% GF. Organizarea primului eveniment „Gluten Free Brunch” la Jolie d’Iris Bistro din București a durat câteva luni, timp în care am investigat locația, am discutat mult cu proprietarii și am obținut multe informații utile privind siguranța alimentară pentru pacienții celiaci. Intr-adevar, acolo m-am simțit în siguranță, exact cum mă simțeam în restaurantele 100% GF din alte orașe europene. Sperăm să putem continua seria acestor evenimente atunci când situația epidemiologică o va permite.

10. Ce părere aveți despre restaurantele care au bucătărie comună cu și fără gluten?

Astfel de restaurante încerc să nu intre în atenția mea. Nu le consider safe. Ele există, chiar certificate de organizațiile naționale de celiaci, nu știu criteriile pe care le folosesc, dar știu că pot apărea și contaminări. Am citit despre astfel de cazuri și nu risc.

De exemplu, în vacanțele mele, mă documentez asupra fiecărei locații. Citesc cât mai multe review-uri ca să aflu daca e safe. De exemplu, în Roma, la o pizzerie care servește și pizza GF (bucătărie comună), am ales să nu merg. La fel, există un restaurant în Nicosia (Cipru), certificat GF de Asociația celiacilor din Cipru, dar tot cu bucătărie comună și am aflat despre contaminari care au avut loc acolo.

Deci aceste restaurante cu bucătării comune nu sunt sigure și nu le-aș recomanda.

11. Dar băuturile din restaurantele normale le putem consuma?

Da, o bautură îmbuteliată, ce este permisa în BC, se poate consuma în siguranță. Clar, nu trebuie cumpărat din aceste restaurante fresh-uri preparate acolo.

12. Ce credeți despre bucătăriile cu linii separate?

Dacă este o bucătarie mare există posibilitatea să se realizeze linii separate. Ar trebui un paravan între ele, dar și blaturi, chiuvetă, aragaz, cuptor, detergent, burete, veselă separata. Inclusiv chelnerii când intră acolo trebuie să își schimbe șorțul, mănușile etc, astfel încât să prevină contaminarea. Dacă în bucătărie nu există paravan despărțitor, atunci nu este sigur și consider că ar fi pericol de contaminare.  

De exemplu în pizzerii, făina de grâu zboară peste tot, iar contaminarea este inevitabila. Mai ales în intervalele foarte aglomerate, riscul de contaminare este mare.

13. Dar dacă restaurantul are bucătarie separată?

Convingerea mea este că un pacient celiac poate mânca în siguranță deplină în restaurante 100% GF certificate și în cele care au 2 bucătării separate (fluxuri diferite și nimic nu se intersectează).

14. Dacă nu ar fi fost această pandemie, ce surprize ne-ar fi așteptat din partea dvs.? Sau rămâne să ne surprindeți după ce distanțarea socială nu va mai fi obligatorie?

Dacă nu ar fi început pandemia, împreună cu Roxana și cu partenerii noștri am fi continuat seria evenimentelor anuale (unele erau deja programate), inclusiv noul proiect „Gluten free Brunch”. La fel și colaborarea cu echipa Thermomix, deoarece consider că aduce un plus de valoare seminariilor, prin alaturarea unor demonstrații de gătit GF. Până când vom putea relua evenimentele, am început să ofer comunității filmulețe cu informații de actualitate în boala celiacă, dar ne gândim și la alte proiecte, fiind posibil să surprindem prietenii fără gluten cu ceva noutăți.

15. Ce recomandări aveți pentru celiaci în această perioadă?

Prudență și înțelepciune. Să respecte recomandările autorităților dar și restricțiile dietei fără gluten, cu evitarea oricărei posibile surse de contaminare.

Un cuvânt de încheiere?

Mă consider trup și suflet cu comunitatea celiacilor din România și voi rămâne mereu alături de toți cei care au nevoie de ajutorul meu. Posibil ca aceasta să fie misiunea mea! Fiind o persoană cu gândire pozitivă, am speranța că vom depăși cu bine aceste vremuri tulburi și mă voi putea reîntâlni cu cei dornici să afle informații utile și actuale legate de BC și de modalitățile de respectare a unei alimentații sănătoase.

Sfatul meu pentru cei recent diagnosticați: “Dacă vrei, poți”. Oricine dorește să trăiască o viață cât mai liniștită alături de familie și prieteni, trebuie să învețe corect dieta fără gluten, să o respecte strict și să se informeze permanent din surse de încredere.

Înainte de a încheia câteva repere

În cazul în care ai ratat ultimul material postat în mai 2020, îl găsești în link-ul de mai jos.

https://www.facebook.com/lidia.cremer/videos/10158264932891764/

A fost o plăcere să stau de vorbă cu dr. Lidia Cremer și chiar să învăț lucruri noi, chiar după atâta timp de când stilul fără gluten face parte din viața mea.

Dacă și ție ți-a plăcut și știi că alții încă nu au cunoscut-o, dă informația mai departe.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back To Top